.

Incerc sa ma mint ca nu imi este dor de el. Mi-am impus sa nu il vad, macar pentru cateva zile, ca sa imi pot masura gradul de suportabilitate a absentei lui. E un exercitiu de mentinere a echilibrului intern. Am trait prea multe iubiri abstracte, mai mult imaginate decat intamplate. Senzatia ca persoana iubita chiar este langa mine ma ameteste. El este atat de concret si imi schimba atat de natural obiceiurile si dorintele incat mi se face frica. Nu vreau sa devin dependenta.

Dragostea chiar se intampla. Timpul curge altfel. Mangai, sarut, simt. Este. Suntem. Am indoieli asupra capacitatii mele de a suporta fericirea.Iubitul meu e frumos si tandru, iar eu nu fac decat sa caut modalitatile cele mai eficiente de a-l chinui mai bine. Nu stiu sa iubesc ca o femeie. Iubesc egoist, asemenea unui copil rasfatat si rautacios. Un mic dictator care nu accepta ganduri, dorinte, vise sau cuvinte legate, chiar si inconstient, de vreo alta femeie. Ma obsedeaza sarutul lui cast pe fruntea mea. Ingrijorator de inocent. Ma indoiesc de resursele mele de seductie si erotism. M-am indragostit, asa ca va trebui sa ne despartim.