joi, 23 aprilie 2009

Un cosciug, un dric, un sofer si unu platit sa arunce peste. Nu vrea sa i se faca inmormantare cu oameni, ci cu pisici.

Zeci, sute de pisici de toate culorile, de toate felurile alergand cu cozile ridicate in jurul dricuui, miorlaind atatate de mirosul de peste.

Pisici cu mustati frematand de pofta.Pisici care nu l-au cunoscut si care nu au nici de ce nici cum sa il planga. Feline gratioase care sa plece de la inmormantarea lui cu burtile pline, fara sa zica nici "Bogdaproste!", nici "Sa ii fie tarana usoara!".

Ideea unei inmormantari la care sa participe pisici, nu oameni nu imi apartine mie, ci unui artist batran si aproape senil. Ar merita, cand o fi, sa aiba parte de inmormantarea pe care si-o doreste. Iar eu as vrea sa stau deoparte si sa pot privi. Cred ca ar fi singura inmormantare la care m-as duce de bunavoie.

Eu as adauga la alai si ceva sunete...o fanfara din new orleans care sa cante in urma dricului si a pisicilor cu seninatate si tristete retinuta.

Niciun comentariu: