luni, 23 februarie 2009

Ma doare capul si mi se pare ca totul e stramb si nimic nu e usor. Nici macar sa ma ridic din pat si sa imi fac un ceai. Nu am curajul sa declar ca mai am putin si ma las de fumat. Asa, din superstitie. Deci nu m-am lasat de fumat, dar numar ca am fumat putin. Foarte putin. Am incercat sa compensez "placerea" tabagica cu mici placeri culinare, asa ca am cumparat cea mai buna paine, in limitele posibilitatilor pe care ti le ofera bucurestiul, tortellini giovanni rana, struguri albi si scumpi, somon afumat, budinca de macaroane, jumatate de pepene (mancabil, de altfel), avocado, ciocolata cu rom, nu aia romaneasca, ci una belgiana care mie mi se pare ca seamana mai mult la gust cu aia romaneasca cum era pe vremea lui ceausescu (nostalgii, deh), tarta mare cu fructe si pliculete whiskas. Si niste suc cu acid si euri. Voiam sa iau si bailey's, dar am zis ca si maine o sa fumez mai putin. Costa sa te lasi de fumat, da.

Si am mai cumparat ceva. Seminte! Am ajuns la concluzia ca, daca vrei sa te lasi de fumat, poti sa o faci, daca te apuci de seminte. Daca treci de prima faza, adica castigi in lupta cu nervii si ura pe care ti le provoaca actiunea de a sparge seminte te paste a real addiction. Una in toata puterea cuvantului, simt nevoia sa fiu redundanta. Incep sa ii inteleg si sa ii privesc cu o oarecare compasiune pe spargatorii de seminte de floarea soarelui, care isi manifesta nesimtirea pe strazi, in mijloacele de transport in comun, cinematografe, etc. Sunt dependenti de seminte. Semintele sunt ca fumatul. Nu o sa inteleg niciodata cum poti sa scuipi insa, cu dezinvoltura, coji de seminte in fata altora.

Recomand semintele gata curatate si frumos ambalate. Mancate incet, cate un miez o data. Cu rabdare si demnitate. Mda. Foarte bun ca exercitiu de rabdare. Exista si aici riscul de a te enerva, de a goli pungulita in mana si de a da pe gat cu satisfactie toate miezurile o data. Toate miezurile alea minuscule si gustoase mestecate o data. Asta inseamna insa ca au castigat ele, asa ca satisfactia se poate transforma in frustrare.

Ma doare capul si trebuie sa ma trezesc devreme. Nu stiu de unde mitul asta ca daca te lasi te fumat, mananci mai mult. Nu mi-e foame.Ca si mitul ca daca adormi la un film, spectacol, etc ai adormit pentru ca era plictisitor. Am vazut eu un film documentar (si nu numai) despre chestia asta si nu e chiar asa. Eu, din pacate, nu am adormit niciodata nici la spectacole, nici la film, nici in fotoliu. Desi imi doresc asta. Cat imi doresc de exemplu sa adorm acum pe laptop cu degetele pe tastatura...

Ma doare capul si vreau sa ma gandesc la o tara unde poti sa traiesti linistit si decent. Si nu prea gasesc. Cel putin nu in europa.

Niciun comentariu: