M-am trezit cu versurile Lacustrei lui Bacovia in cap. Da, ploua inca si am stat cateva secunde cu plapuma peste cap ca sa imi aduc aminte in ce anotimp sunt. Si cine sunt. Si in ce an sunt.
Am visat ca eram batrana si imi aduceam aminte de tinerete si eu batrana vorbeam cu naluca mea tanara. “O sa vezi tu cat de repede trec anii. Asemenea unei nopti mai lungi in care nu poti sa adormi pana dimineata. Adormi pana la urma pentru cateva ore, dar trebuie sa te trezesti. Si te trezesti batrana”. Am incercat sa dau un delete la visul asta. Dar m-a bantuit toata ziua. Asa ca i-am dat restore. Ca si cum aveam alta sansa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu