.

God, e frig. mi-e frig. ma plimb de cateva ore prin casa, incercand sa dau impresia ca fac ceva. de fapt nu fac nimic decat sa ma plimb. ieri sau alaltaieri, stand lipita de caloriferul din biroul ramonei, mi s-a parut ca, dupa mai mult timp, gandurile mele se legau logic si coerent... nu pot sa gandesc decat lipita de un calorifer fierbinte. nu am fost proiectata sa rezist la temperaturi cu minus. as fi putut sa ma nasc in atatea alte locuri.

si in asta seara, dupa mai mult timp, am simitit din nou teama ca iubirea s-ar putea sa nu ajunga. ca e o conditie necesara, dar nu suficienta. ca poti sa iubesti si sa fii iubit, dar asta sa nu iti asigure energia de a vrea pentru o viata intreaga.

mi-e atat de frig incat nu am chef nici macar sa ascult muzica.sau sa fac poze. sau sa fumez. de ce uneori mi se pare atat de obositor sa fii iubit? mai greu decat sa iubesti. gandul ca cineva investeste in tine sentimente si dorinte, lasandu-se in mainile tale cu inocenta unui copil incapabil sa se gandeasca la consecinte sau riscuri este anxiogen.